nou 2004.11.05
Site-ul a fost mutat pe un nou domeniu.
Acum orasul are si un forum, ...
nou Forum 

''Intreaga istorie a lumii dormiteaza in fiecare dintre noi'' - Steffens

Orice informatie referitoare la orasul Hīrlću o putem primi la adresa: .

Hīrlaul are un potential bun pentru dezvoltarea economica, īntrucāt exista resurse ce pot fi valorificate, forta de munca calificata pe diverse domenii, infrastructura tehnica si fizica, potential agricol ridicat (bazin viticol, pomicol, legumicol, zootehnic) neexploatat suficient, care poate stimula interesul investitorilor īn valorificarea superioara a produselor agricole, disponibilitatea autoritatilor publice īn ceea ce priveste dezvoltarea zonei.

Hīrlaul se bazeaza īn prezent pe industria usoara (confectii si tricotaje), industria lemnului (fabrici de mobila), industria laptelui si alte activitati prestatoare de servicii.

Orasul beneficiaza de energie electrica, apa potabila, iar īn perspectiva anului 2002 si de gaz metan.

Legatura īntre localitati este asigurata de drumuri asfaltate, cale ferata. In oras functioneaza un liceu teoretic, doua scoli generale, o scoala profesionala si trei gradinite, un spital, o policlinica, o judecatorie si o casa de cultura.

Activitatea sportiva se desfasoara pe un stadion cu tribune pentru 1000 de locuri, trei terenuri de handbal, volei, tenis de cāmp.

Comertul este reprezentat de o larga gama de produse alimentare si industriale.
In afara cadrului geografic cu zone de mare interes turistic, Hīrlaul se impune prin obiective de istorie, arta, īnvatamānt ce formeaza un ansamblu de atractie turistica (Biserica Sf. Gheorghe, Biserica Petru Rares, Biserica Catolica, Primaria, cladirea muzeului, Hanul Raresoaia cu o capacitate de cazare si masa pentru 250 de persoane, satul de vacanta cu 40 de locuri si alte unitati de agrement).
    Hirlaul a avut un rol deosebit in zbuciumata istorie a Moldovei, rol ce il atesta documentele si evenimentele legate de acest frumos si stravechi plai romanesc.

    Aici se afla inca de la 1 mai 1384 Curtea Doamnei Margareta Musat, mama domnitorului Petru I. Musat; aceasta este prima atestare documentara a Hirlaului. Importanta sa a crescut mult in vremea lui Stefan cel Mare si Sfint, care la 1486 reface din temelii curtea palatului domnesc, iar sase ani mai tirziu, in 1492, ii adauga o adevarata bijuterie arhitectonica - Biserica Sf. Gheorghe - primul monument cu un fastuos decor pictat in exterior pe vremea lui Petru Rares.

    La 12 iulie 1499, Stefan incheie tratate de pace cu polonii si le semneaza, alaturi de regele Ioan Albert, la Hirlau, ceea ce dovedeste atit consacrarea victoriilor pe cimpurile de lupta ale marelui voievod, un adevarat triumf diplomatic, cit si dezvoltarea deosebita a tirgului in acea perioada. Ilustrul fiu al lui Stefan, Petru Rares, este proclamat domn de Hirlau de catre Sfatul Tarii Moldovei.

    In timpul domniei lui Radu Mihnea, Hirlaul devine chiar oras resedinta domneasca, aici gasindu-si sfirsitul, in ianuarie 1626, insusi domnitorul.

    Hirlaul are o istorie zbuciumata, fiind deseori distrus de-a lungul veacurilor, fie de tatari, fie de cazaci, poloni sau alte neamuri. De asemenea, el a fost si centrul unor rascoale si miscari taranesti, cum au fost cele din 1831, 1907. Dezvoltarea economica a orasului a permis realizarea sau pastrarea unor obiective de interes turistic. Astfel, printre obiectivele turistice situate pe raza orasului Hirlau sau in imprejurimile sale se pot enumera cele care se leaga in primul rind de prezenta marilor voievozi ai Moldovei pe aceste meleaguri.

    Biserica Sf. Dumitru ctitorita de Petru Rares in anul 1542, reprezinta prin imbinarea armonica a stilului bizantin cu cel gotic un alt punct de atractie turistica a localitatii.

    Muzeul de istorie si etnografie, adapostit de Casa descendentilor logofatului Tautu, marcheaza principalele monumente din istoria tarii si pastreaza piese si obiecte de patrimoniu descoperite in anul 1600.

    Lacul de acumulare de pe Bahlui este situat la poalele padurii de foioase si conifere si creaza un cadru natural de basm; in apropiere se afla o tabara de vacanta cu 100 de locuri. Purtind in suflete rasunetul istoriei, in trecerea prin Hirlau - turistii pot poposi la hotelul "Raresoaia".

    In imprejurimile Hirlaului pot fi admirate cetatea geto-dacica de la Catalina-Cotnari (vezi Cotnari), ruinele Castelului de la Ceplenita apartinind cronicarului Grigore Ureche, Schitul Lacuri si Schitul Bals, din comuna Deleni si multe, multe alte obiective interesante.


Multumim!